Emigrant și imigrant

Se spune că emigrezi din țara pe care o părăsești și imigrezi în țara de adopție. Părăsindu-ți țara în care te-ai născut, ești încercat de cele mai grele sentimente, pe care doar moartea unei persoane apropiate le mai poate întrece. Ajuns la destinație, sentimentul de singurătate și înstrăinare te cuprinde și doar cei norocoși vor ajunge să se simtă din nou acasă, cu toate că și pe aceștia îi va bântui din când în când dorul de iarba verde. Aceste sentimente contradictorii le încerc și eu în ultima perioadă, paradoxal, în propria mea țară, din care aș emigra și în care aș tot imigra în același timp.

S-a spus și comentat totul despre ce s-a întâmplat în ultima perioadă în România. Din punctul meu de vedere destul e destul. Pentru faptul că nu am dorit să particip la vot m-ați făcut laș, antidemocrat, ascuns sub pat, incapabil să gândesc cu capul meu câtă vreme răspund inconștient la un apel la boicot, acolit, membru de gașcă, m-ați exclus din rândul poporului atâta timp cât poporul vrea altceva decât mine, iar jignirea supremă a fost să mă numiți pdl-ist ca echivalent al unui fel de subspecie umană. M-am săturat să fiu parte într-un război pe care nu l-am dorit, nu l-am provocat și nu m-a întrebat nimeni dacă este războiul meu. Singurul lucru la care visez, dar conștient că nu se va întâmpla, ar fi să ne împărțim în două, cei 7,4 milioane și noi ăștelalți, câți om fi, vii sau morți, iar fiecare tabără să-și plătească impozitele, bugetarii lui și pensiile, fără a mai râvni la ale celuilalt.

Luați-vă cu voi antenele și realitățile care vă plac, localitățile în care să vă votați 250% sau peste, guvernul condus de Ponta și țara fără-de-reguli condusă de Antonescu și lăsați-mă pe mine în pace că am de condus o firmă, am de plătit impozite și salariile colegilor mei pe care nu le-am întârziat niciodată în 18 ani, nici măcar o oră ce să zic de 40 de zile, am de crescut drept doi băieți care să-și găsească singuri calea în viață și cărora să nu le caut eu un loc călduț la Curtea Constituțională, Primărie, Regie sau Agenția de Nimic a Statului. Lăsați-vă hipnotizați de Badea pentru că eu vreau să râd cu Banciu, preluați pe nemestecate ce vă spune Ciutacu pentru că eu vreau să ascult comentariile lui Turcescu, lăsați-l pe plagiatorul de Mang sau pe genialul Pop să vă educe copiii pentru că eu îl prefer pe nesuferitul de Funeriu cu doctorat la Sorbona, chit că nu are bacalaureatul luat copiind în România. În România mea nu mai vreau parlamentari condamnați sau incompatibili care să voteze cu ambele mâini, nu mai vreau să îl condamn pe cel care fură oul pentru ca în timpul ăsta alții să ne fure boul. În bucata mea de țară eu nu am nevoie de comisii care să-mi spună că negrul e alb pentru că pot vedea cu ochii mei că pagini întregi au fost copiate dintr-o parte într-alta. Dacă voi scuzați asta că și alții au făcut la fel, pe mine acest „amănunt“ mă revoltă încât să nu-mi doresc ca soarta să-mi fie hotărâtă de astfel de savanți.

În România voastră creșteți-vă salariile și pensiile după nevoi, desființați TVA-ul, formați-vă societatea civilă condusă de Dogaru sau Alistar și lăsați-mă pe mine cu Ungureanu, extaziați-vă cu Dinescu și lăsați-mi-l mie pe Liiceanu, alegeți-vă conducători după chipul și asemănarea voastră, dar lăsați-mă pe mine în pace în nemernicia mea să-mi văd de treabă. Mutați-vă țara din Europa, dați-i cu flit lui Merkel, Reding și Barosso cum de au îndrăznit să vă dea lecții tocmai vouă atotștiutorilor, iar în schimb nu vă lăsați și învățați-i pentru că ei nu știu legea și regula „mușchiului“ lui Ponta, fiți-vă la fel de suficienți sau curajoși ca Voronin, eliberați-vi-l pe Năstase să vă conducă din nou că tot îl regretați atâta și așteptați cu încredere să vă îndestulați din taxele și impozitele plătite de Patriciu, Vântu sau Voiculescu.

Încetați să-mi dați lecții despre ce este democrația, pentru că în democrația adevărată deasupra tuturor domnesc legea și regula și nu votul exprimat în necunoștință de cauză. Nu vă mai fuduliți că sunteți democrați și aduceți-vă aminte că, tot prin votul atât de preamărit de voi, o altă mulțime l-a ales „democratic“ pe tâlharul Barabas în dauna lui Iisus, iar greșeala nu a fost a mulțimii, ci a Fariseilor și Ipocriților care au știut să manipuleze „gloata“. Departe de mine gândul de a identifica vreun personaj politic de astăzi cu povestea biblică, dar învățămintele rămân valabile, un vot exprimat în urma unei încălcări a regulilor, manipulări sau denaturări ale faptelor nu este democrație, ci „spălarea pe mâini“ a unui Pilat din Pont. Când simțiți că vă cuprinde confuzia și nu mai deosebiți minciuna de adevăr, luați-vă un reper așa cum fac eu când mă uit la poziția domnului Iliescu și sunt sigur că poziția contrară lui este cea corectă. Când sunteți de aceeași părere cu Iliescu, Voiculescu sau Hrebenciuc, cădeți pe gânduri, renunțați la convingeri și lăsați-vă cuprinși de dubii.

Îmi doresc ca mâine România mea să se unească cu România voastră și să trăim cu toții până la adânci bătrâneți, mai fericiți sau mai necăjiți în România noastră. Primul pas este să ne acceptăm și să credem unii în ceilalți. Eu o voi face pentru că nu mai vreau să fiu emigrant și imigrant în țara mea.

Lasă un răspuns